Admin
Administrator
 Din: Believe:X:X:X:X:
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 35771
|
|
Municipiul Ploieşti, unul din oraşele mari ale României, reşedinţă a judeţului Prahova, este situat la 60 km nord de Bucureşti, pe coordonatele de 25°2'48" longitudine estică şi 44°56'24" latitudine nordică. Suprafaţa actuală a Ploieştiului este de aproape 60 km˛. Se învecinează la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comunele Bărcăneşti şi Brazi, la vest cu comuna Târgşoru Vechi, la est cu comuna Bucov. Municipiul Ploieşti se găseşte în apropierea regiunii viticole Dealul Mare-Valea Călugărească şi are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România.
Ploieştiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala Bucureşti de Transilvania şi Moldova.
Este supranumit „capitala aurului negru”, oraşul fiind vechi centru al industriei petroliere, având patru rafinării şi alte industrii legate de această ramură (construcţii de maşini, echipamente electrice, întreţinere).
Cu privire la data înfiinţării şi la primii locuitori ai unei localităţi cu numele Ploieşti există puţine mărturii scrise. După Nicolae Bălcescu, ar fi existat pe vremea lui Mircea cel Bătrân o „Căpitănie a Ploieştiului” (ca. 1413). Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie se opresc la anul 1503, de când datează prima apariţie în actele Braşovului a unor nume de căruţaşi ploieşteni, Drăgoi, Tudor, Neagu şi alţii.
Ploieşti: rezervoarele de petrol ale rafinăriilor în flăcări după bombardamentul american din 1 august 1943
Prezenţa unor ploieşteni pe pieţele unor oraşe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume şi o bază economică ce-i permiteau să intre în relaţii comerciale cu centre de peste munţi. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Ţării Româneşti, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruţ din Ploieşti şi logofătul Coresi din Bărcăneşti. Un moment crucial a fost alegerea Ploieştiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operaţiuni militare şi a ridicat satul de moşneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieştii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploieşti), devenind un important centru urban al ţării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraş aflat în apropiere, Târgşor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploieşti.
Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „Ploeşti” şi a fost reşedinţa judeţului Prahova (interbelic).
La 1 august 1943 şi în vara anului 1944, Ploieştiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale forţelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. După 1944, în cadrul transformărilor sociale şi economice sub regimul comunist, importanţa oraşului a scăzut. După 1990 cunoaşte din nou un avânt economic şi cultural.
Aşezare
Municipiul Ploieşti este aşezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.
Ploieştiul, unul dintre oraşele cele mai importante ale ţării, se află la cea mai mică distanţă de capitală, şi cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el şi-a păstrat personalitatea.
Oraşul Ploieşti este traversat de meridianul 26°E (în partea sa de vest) şi de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păuleşti, Blejoi şi Bucov. Municipiul ocupă o suprafaţă de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.
Ploieştiul se găseşte între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând uşor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord şi est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Oraşul este aşezat pe râul Dâmbu, care izvorăşte în zona de dealuri a oraşului Băicoi, trece prin oraş şi prin două comune suburbane şi apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puţină; este canalizat pe aproape toată partea ploieşteană a traseului său, în el deversându-se, la ieşirea din oraş, sistemul de canalizare al acestuia.
Oraşe apropiate
Oraşul Direcţia Distanţa
în linie dreaptă pe şosea pe calea ferată
Bucureşti S 56 km 60 km 59 km
Brăila E 155 km 170 km 176 km
Piteşti V 91 km 111 km 149 km
Braşov NNV 86 km 114 km 110 km
Târgovişte V 46 km 51 km 52 km
Buzău ENE 66 km 71 km 69 km
Urziceni ESE 55 km 60 km 55 km
Clima
Temperatura medie anuală este de 10,5°C, iar valorile minime şi maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30°C la 25 ianuarie 1942 şi respectiv de 43°C la 19 iulie 2007.[necesită citare] În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.
Cantitatea medie multianuală de precipitaţii este de 600 mm, cu 30-40 mm în ianuarie şi 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 9639 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitaţii lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros şi 122 cu cer acoperit.
Oraşul se află sub influenţa predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) şi de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s şi numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.
Relieful şi vegetaţia
Altitudinea medie a aşezării este de 150 m, oraşul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului şi subsolului este determinat de aşezarea sa pe structurile vechiului con de dejecţie al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest şi de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est.
Vegetaţia de odinioară a Ploieştiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăţi de stejar şi gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu şi chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiţi, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a oraşului.
În prezent vegetaţia este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esenţe ornamentale şi de aliniament, plantaţii de castani, plopi şi salcâm, spaţiile verzi şi parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul oraşului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor.
Pe raza oraşului pot fi văzute şi câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizaţi în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care şi „arborele mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar şi câteva exemplare de stejari seculari, amintind de vestiţii codrii ai Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vişinul, cireşul, mărul, nucul etc.) şi să cultive legume şi flori.
Demografie
Populaţia oraşului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condiţiile ocupaţiei străine, ale încleştării în lupta cu boierii Muruzeşti, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859) 26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele ştiinţifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460) şi 1930 (79.149), constatăm că sporul populaţiei Ploieştiului a fost mai rapid decât al tuturor oraşelor mari din ţară, cu excepţia Bucureştiului şi a Constanţei, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracţiei de petrol. Cu toate pierderile şi dispariţiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial şi anume de bombardamente, populaţia Ploieştiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
În anul 1930 municipiul avea o populaţie de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ş.a. Din punct de vdere confesional populaţia era alcătuită din 69.458 ortodocşi (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 lutherani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ş.a.
În prezent municipiul are o populaţie de 232.527 locuitori [1]. Structura etnică a acesteia este următoarea:
* Români: 225.570 (97%)
* Romi: 5.873 (2,52%)
* Maghiari: 237 (0,10%)
* Germani (Saşi): 148
* Greci: 108
* Evrei: 65
* Alte naţionalităţi: (ruşi, ucraineni, sârbi): 526 (0,23%)
Principalele confesiuni ale populaţiei Ploieştiului sunt:
* ortodoxă: 225.835
* creştini după evanghelie: 1.087
* romano-catolică: 1.038
* adventistă: 1.111
* penticostală: 865
* baptistă: 400
* greco-catolică: 357
* reformată: 85
* musulmană: 192
* atei: 238
* alte religii: 962
* fără religie, nedeclarat: 355
Politică şi administraţie
Consiliul local al municipiului Ploieşti este compus din 27 de consilieri, împărţiţi astfel [2]:
* 10 PD-L
* 8 PSD
* 4 PNL
* 3 PNG-CD
* 2 PNDC
Cartiere
Ploieştiul are următoarele cartiere: Malu Roşu, Vest, Mărăşeşti, Mitică Apostol, Eroilor, Mimiu, Petrolului, Hipodrom, Râfov, Ana Ipătescu, Mihai Eminescu, Democraţiei, Moţoi, Pictor Rosenthal, Lupeni, Peneş Curcanul, Cantacuzino, Mihai Bravu, Bucov-Poştei, Transilvaniei, Traian, Republicii, Ienăchiţă Văcărescu, Buda, Nord, Bereasca, Albert. [3]
In conformitate cu rezultatele recensământului, sunt înregistrate 21172 de clădiri cu funcţiunea de locuinţă, în care se află 88104 apartamente în care locuiesc un număr de 160000 ploiesteni. Din punct de vedere al formei de proprietate locuinţele se află în proporţie de 97.6% în fomă privată. Din punct de vedere al echipării fondului locativ 93% au acces la apă potabilă, 90% sunt legate la reţeaua de canalizare, 98% au instalaţii electrice si 78% sunt conectate la sistemul de termoficare.
Zona Metropolitană
Pentru detalii, vezi articolul Zona metropolitană Ploieştivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Viitoarea Zonă metropolitană Ploieşti va include 6 comune limitrofe municipiului Ploieşti cu 70. 000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată şi autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce priveşte zonele funcţionale, reţelele de comunicaţie şi transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării.
Economie
Datorită exploatării de petrol din zona oraşului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraş industrial, aici construindu-se prima rafinărie din lume [4]. Deoarece Ploieştiul era cel mai mare producător de petrol din Europa, acesta a fost denumit „Capitala aurului negru”. Deşi în prezent cantitatea de ţiţei extras în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantităţi însemnate, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre Bucureşti, Constanţa şi Giurgiu.
Oraşul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderenţă în industria extractivă de prelucrare a ţiţeiului şi industrii legate de această ramură (construcţii de maşini, echipamente electrice, întreţinere, ect.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6% şi este urmată la mare distanţă cu doar 17,7% de industria alimentară a băuturilor şi a tutunului şi cu 14,5% energia electrică şi termică, gaze şi apă. Urmează apoi industria de maşini şi echipamente, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor şi a maselor plastice, industria lemnului şi a produselor din lemn, celulozei, hârtiei şi cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei şi încălţămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporţi şi industria textilă şi a produselor textile. Dacă ne referim la structura economiei, aceasta a suferit modificări esenţiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerţului şi al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, în timp ce industria şi construcţiile ocupă o piaţă de doar 22,5% . La nivelul judeţului Prahova din punct de vedere al numărului de agenţi economici, municipiul Ploieşti conduce detaşat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferenţă de municipiul Câmpina cu 8% şi apoi de celelalte oraşe mai mici şi comune. Atracţia mare pe care investitorii români şi străini o au faţă Ploieşti se datorează facilităţilor pe care administraţia locală le oferă, pentru rapiditatea cu care îşi pot demara şi dezvolta proiectele, dar şi pentru calitatea oamenilor de aici. Ţări ca Olanda, Cipru, Germania, Italia, SUA, Turcia, Franţa, Irak, Austria, Elveţia, Grecia, China, Moldova, Marea Britanie, Canada, Liban, Israel sunt doar câteva dintre cele care sunt reprezentate la nivelul oraşului nostru prin importante firme din diverse domenii.
Dacă ne referim la anul 2006, Ploieştiul se menţine într-o poziţie de lider la capitolul volumului de investiţii străine – Compania Unilever South Central Europe a decis să îşi stabilească în oraşul nostru cartierul general, mutându-şi aici de la Bucureşti centrul de greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la la Târgu Mureş. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaţionale, care şi-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploieşti. Nivelul de trai al ploieştenilor se dovedeşte de la an la an superior celorlalte oraşe din ţară. Putem deduce acest lucru din rapiditatea cu care în 2006 renumite bănci şi-au deschis agenţii noi în mai toate cartierele, demonstrându-se astfel o creştere semnificativă a puterii de cumpărare a ploieştenilor, dar şi de implicare directă a lor în diferite proiecte financiare şi investiţionale. Un alt exemplu ar putea fi numărul mare de firme importante din domeniul produselor de consum (alimentar, textile, cosmetice, electronice şi electrocasnice) care şi-au deschis la rândul lor magazine de reprezentanţă în Ploieşti.
Există deasemenea un număr mare de companii de proiectare şi consultanţă, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracţie, transport, rafinare, distribuţie. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP.
Industrie
În perioada regimului comunist municipiul Ploieşti ocupa primul loc, după Bucureşti, în privinţa valorii producţiei industriale realizate.
În prezent principalele domenii de activitate sunt:
* Industria petrolieră :
- rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI, PETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploieşti, ROMPETROL Rafinăria VEGA Ploieşti, transport ţiţei şi produse petroliere finite prin conducte: S.C. CONPET S.A Ploieşti, S.C. PETROTRANS S.A. Ploieşti;
- utilaje de extracţie, foraj, chimic şi petrochimic: S.C. UPETROM S.A. Ploieşti, S.C. UZTEL S.A. Ploieşti, UZUC S.A. Ploieşti;
- construcţie de pompe şi conducte de petrol: S.C. CIPROM S.A. Ploieşti, INSPET S.A Ploieşti;
- cercetare şi proiectare în domeniul petrolier: IPIP S.A. Ploieşti, ICERP S.A. Ploieşti, PETROSTAR S.A. Ploieşti, IPCUP Ploieşti. Industria constructoare de maşini: - maşini unelte: S.C. UPETROM S.A. Ploieşti;
- rulmenţi: S.C. TIMKEN S.A. Ploieşti;
- echipament tehnologic, de ridicat, echipament de construcţie: S.C. UBEMAR S.A. Ploieşti, "24IANUARIE" S.A Ploieşti, S.C. TROMET S.A. Ploieşti, UZINA MECANICĂ Ploieşti;
- echipamente de automatizare: AMPLO S.A. Ploieşti;
* Industria constructoare de maşini şi componente (Upetrom, Uzuc, Ciprom, Ubemar, Amplo, Uztel, Flacăra, Amplo, Timken, Yazaky, Cablul Românesc)
* Industria chimică :
-Rool; - detergenţi: UNILEVER ROMANIA; - îngrăşăminte chimice: S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Călugărească ( capacitate închisă ; - materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov; - alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploieşti.
* Industria alimentară (Coca-Cola, Efes Pilsener, Unilever, Extrapan, Di Apollo)
* Industria tutunului (BAT)
* Industria construcţiilor (Ciprom, Inspet, Contrasimex, Constil, Nova-Cons, Monticor, Tiab)
* Industria IT (Asesoft, Platin Systems)
* Industria materialelor de construcţie (Feroemail)
* Industria textilă (Dorobanţul Ploieşti, Modexim)
* Industria ceramică (Bianca România)
* Industria mobilei (Anteco)
* Industria ambalajelor (Mayr-Melnhof Packaging Romania, Politeh)
În apropiere, la Crângul lui Bot (pe şoseaua spre Târgovişte) se află „Parcul industrial Ploieşti” [5], în cadrul căruia activează peste 28 de companii.
Agricultură
Deşi oraşul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura şi zootehnia reprezintă activităţi economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva unităţi de colectare şi depozitare a produselor agricole. Suprafaţa agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel:
* arabilă 2034 ha
* livezi şi pepiniere pomicole 16 ha
* vii şi pepiniere viticole 13 ha
* păşuni 148 ha
* fâneţe 6 ha
Atât în oraş cât şi în zona periurbană există capacităţi de prelucrare a producţiei agricole pe următoarele profile: morărit şi panificaţie, centru de vinificaţie, fabricarea uleiului, prelucrarea laptelui, abatorizarea şi fabricarea preparatelor din carne .
Comerţ
Există peste 3.000 de unităţi comerciale individuale sau asociaţii cu capital privat. Deşi are numai 28% din populaţia judeţului Prahova, oraşul Ploieşti realizează peste 80% din valoarea comerţului din judeţ. Primul magazin general din Ploieşti s-a numit „Papagalul” şi a fost inaugurat în 1938.
Marii retaileri Carrefour, Metro, Selgros, Kaufland, Billa, Bricostore, Praktiker, Intermarche (Interex), Profi, Delhaize (Mega Image), au hipermarketuri deschise aici.
În centrul oraşului sunt două mall-uri moderne, Galeriile comerciale şi Mercur. Alte magazine mari sunt Big, Omnia, Nord, Unirea, Lumea Copiilor.
Transport
Aşezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, oraşul este şi astăzi un nod feroviar şi rutier, putând fi uşor abordat din toate părţile. În viitor vor trece prin Ploieşti autostrăzile A3 şi A5.
Municipiul Ploieşti este amplasat într-un judeţ dens populat şi urbanizat, în vecinătatea capitalei Romaniei, în apropierea aeroportului internaţional Henri Coanda şi în imediata vecinătate a coridorului TEN-IV şi TEN-IX. În fiecare an oraşul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut de maşini. Reţeaua de trafic sistematizată după nevoile anilor 1970-1980, face faţă cu greu acestei aglomerări - ploieştenii, navetişti sau turiştii care tranzitează zilnic Ploieştiul. În încercarea de a fluidiza traficul rutier în zona centrală şi de a exploata la maxim arterele secundare a fost nevoie încă din anul 2004 să demarăm noi proiecte privind infrastructura rutieră. Măsurători de trafic efectuate pe DN1 Bucureşti-Ploieşti-Braşov înregistrază un trafic anual între 6 000 000- 10 000 000 de treceri de vehicule.
În concordanţă cu proiectele Civitas şi Spicycles, în anul 2006 a fost dezvoltat şi modernizat transportul public. Astfel, prin intermediul proiectului Civitas, 25 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL. La finele anului trecut a fost inaugurată şi linia de troleu 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de celelalte 5 autobuze pe GPL existente deja în Ploieşti, vor permite reducerea gradului de poluare în oraş şi a costurilor de întreţinere a parcului auto de autobuze. În cadrul aceluiaşi proiect, în anul 2007 vom amenaja staţiile RATP şi vom crea condiţii pentru facilitarea accesului persoanelor cu dificultăţi de mobilitate. Totodată, sistemul de informaţii privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de maşini al RATP Ploieşti, care va aduce informaţii suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul oraşului.
Ploieştiul a dezvoltat istoric o reţea stradală în marea majoritate pe o structură radială, cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea străzilor orăşeneşti este de 324 km, din care modernizate 241 km. Transportul public urban este asigurat prin 38 de linii din care 256 autobuze, 36 tramvaie şi 25 troleibuze.
Prin Ploieşti trec drumurile naţionale:
* DN 1 Bucureşti - Ploieşti - Braşov (prin Buftea) (parte a Drumului european E60)
* DN 1A Bucureşti - Ploieşti - Braşov (prin Valenii de Munte)
* DN 1B Ploieşti - Buzău
* DN 72 Ploieşti - Târgovişte
* Centura de Vest, Centura de Est.
Drumurile judeţene:
* DJ 101D Ploieşti(centura) - Râfov
* DJ 101G Ploieşti(centura) - Tinosu
* DJ 101I Ploieşti - Nedelea
* DJ 102 Ploieşti - Păuleşti - Slănic
* DJ 102E Ploieşti - Plopu
Drumurile comunale:
* DC 92 Ploieşti - Berceni
* DC 92A Ploieşti(centura) - Ghighiu
* DC 108A Tătărani
* DC 111 Ploieşti(centura) - Strejnicu
Oraşul este legat prin cale ferată de Bucureşti, Buzău, Braşov (căi ferate duble electrificate), Urziceni, Măneciu, Plopeni şi Târgovişte. Nodul feroviar are două gări de călători importante (Ploieşti Sud şi Ploieşti Vest), Ploieşti Est (spre Buzău), Ploieşti Nord (spre Măneciu), plus Ploieşti Triaj (staţie de triaj) în sudul oraşului.
În interiorul oraşului transportul public este asigurat de RATP Ploieşti, şi cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai şi troleibuz.
Conţinutul sau subiectul acestui articol este privit de unii editori ca fiind neenciclopedic.
Vă rugăm vedeţi părerile exprimate în pagina de discuţii.
Trasee: Trasee autobuz 1 B - HALE.CORECO - CABLUL.ROM - CARREFOUR - METRO 1 C - METRO - CARREFOUR - CABLUL.ROM -CENTRU -GARA.DE.SUD - RAF.ASTRA -COMAT 1 D - METRO - CARREFOUR - CABLUL.ROM - CENTRU-GARA.DE.SUD- RAF.ASTRA 2 - GARA.DE.VEST - LMV - GARA.DE.SUD 2 B - GARA.DE.VEST - LMV - GARA.DE.SUD - HIPODROM 4 - GARA.DE.VEST - HALE.CORECO - GARA.DE.NORD 5 - SPITALUL.JUDETEAN- HALE.TRAMVAI - CARTIER MIHAI BRAVU 7 - BARIERA.RUDULUI - HALE.TRAMVAI - BARIERA DOROBANTU 7 B - BARIERA.RUDULUI - HALE.TRAMVAI - BAR.DOROBANTU- BAR UNIRII 8 - HALE.CATEDRALA - SALA.SPORTURILOR- CIMITIR BOLOVANI 20 - BLOC.REPUBLICII- GARA.DE.NORD - OBOR - GARA.DE.SUD 21 - KM.6 - CABLUL.ROM - CENTRU - GARA.DE.SUD- RAF.ASTRA- COMAT 22 - POD.INALT - HALE.TRAMVAI - BARIERA UNIRII 25 -POD.INALT - CENTRU - GARA.DE.SUD 25R-POD.INALT - CIMITIR.BOLOVANI - UZUC - GARA.DE.SUD 28 - SPITALUL.JUDETEAN - HALE.CORECO - ARMONIEI - UZTEL 30 - BLOC.REPUBLICII - CENTRU - GARA.DE.SUD - HIPODROM 30B - HALE.CATEDRALA - GARA.DE.SUD - HIPODROM - INTERHOME 32 - HALE.CATEDRALA - GARA.DE.SUD - BAR.BUC - PROTAN 34 - POD.INALT - HALE.CORECO 35 - LAMAITA - PISICA - FAREDO - SPITAL.TBC - LAMAITA 35B - BLOC.39 - SPITAL.TBC - FAREDO - PISICA - BLOC.39 36 - POD.INALT- BLOC.39 - LMV - ARMONIEI - UZTEL 39 - BLOC.39 - INTERSECTIE STREJNICU ( DN 1 ) - CARTIER MITICA APOSTOL 39 B - FAREDO - PISICA - BLOC.39 - INTERSECTIE , STREJNICU - CARTIER MITICA APOSTOL 40 - HALE.CORECO - OBOR - CARTIER BEREASCA 40* - HALE.CORECO - OBOR - CARTIER , BERREASCA - PARC CONSTANTIN STERE 41 - POD.INALT - BLOC.39 - LMV- DOROBANTU 42 - POD,INALT - BLOC.39 - CIMITIR . BOLOVANI -UZUC - GARA.DE.SUD- RAF.ASTRA - COMAT 44A- XENIA- MALUL.ROSU - CENTRU - GARA.DE.SUD 44B- MALUL.ROSU - CENTRU -ARMONIEI - UZTEL 48 - MALUL.ROSU - CENTRU - GARA.DE.SUD - RAF.ASTRA.COMAT 51 - POD.INALT-PISICA- ARMONIEI - UZTEL 52 - GARA.DE.VEST - LMV- ARMONIEI - UZTEL 53 - BLOC 39 - CIMITIR BOLOVANI - UZUC - GARA DE SUD 54 - MALUL ROSU -BEREASCA 104 - ARMONIEI - UZTEL 106 - GARA DE SUD - ARMONIEI - UZTEL Trasee tramvai 101 - SPITALUL JUDETEAN - R.NORD - HALE TRAMVAI - GARA.DE.SUD 102 - SPITALUL JUDETEAN - R.NORD- MALU ROSU - BLOC 39 - GARA DE VEST Trasee troleibuz 201 - POD INALT - HALE CORECO (CIRCULA NUMAI VARA IN ZIUA DE SAMBATA) 202 - POD INALT - CENTRU - GARA DE SUD (NU CIRCULA VARA IN ZIUA DE SAMBATA) 44 - MALU ROSU - CENTRU - GARA DE SUD (NU CIRCULA VARA IN ZIUA DE SAMBATA FIIND INLOCUIT CU AUTOBUZE)
Spre teritoriul periurban şi restul judeţului şi al ţării, transportul rutier se realizează prin operatori privaţi, cu plecări din staţiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ştrandului - Obor, Spitalul Judeţean şi Podul Înalt .
Obiective turistice
Oraşul Ploieşti n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curţile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeştilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii şi ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecţii din familia Socolescu, un stil ploieştean sau cel puţin o variantă locală a stilului naţional.
O serie de calamităţi naturale şi sociale la care a fost supus oraşul au diminuat serios fondul de construcţii pe care ploieştenii se străduiau să-l îmbogăţească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundaţie din istoria Ploieştiului: Dâmbu şi celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau şubrezite atunci şi au dispărut curând cele mai importante locuinţe care se mai menţinuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcţiile notabile ale deceniilor trei şi patru.
Dacă bombardarea Ploieştiului din zeppelin în 1916 a adus puţine pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuinţe şi edificii. Cutremurele din 1940 şi 1977 au afectat foarte serios oraşul. Atunci s-au prăbuşit câteva dintre cele mai vechi biserici ale oraşului, alături de locuinţe şi edificii remarcabile.
De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcţii a oraşului.
_______________________________________
|
|
